Situație fără precedent la Buzău. Soarta alegerilor din data de 9 iunie este la mâna unei instanțe de judecată. Blocajul și tensiunile legate de constituirea birourilor electorale din județul Buzău, prin desemnarea șefilor acestor structuri, au pornit după ce Biroul Electoral Central a anulat prima rundă de trageri la sorți. Decizia BEC a fost imediat contestată de mai multe persoane la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța însă a declinat competența către Curtea de Apel Ploiești, care a hotărât, la rândul ei, să decline competența către…Înalta Curte de Casație și Justiție. La scurt timp, ca răspuns, ÎCCJ a trimis din nou dosarul către Curtea de Apel Ploiești.
În toată această dispută, prin care să se stabilească dacă au fost sau nu legale primele trageri la sorți organizate la Buzău, între timp s-au realizat alte alegeri pentru desemnarea președinților și locțiitorilor Biroului Electoral Județean și Birourile Electorale de Circumscripție.
Ieri, Curtea de Apel Ploiești a dispus, însă, desființarea birourilor electorale din județul Buzău, atât pe cele alese prima dată, cât și pe cele alese pentru a doua oară și validate, de altfel de către, BEC. S-a ajuns astfel la o situație, în premieră, în județul Buzău, deloc liniștitoare. Prefectul județului Buzău, Daniel Țiclea, spune că întreaga situație trebuie tratată cu maximă seriozitate și responsabilitate.
Dacă decizia Curții de Apel Ploiești va fi aplicată imediat, birourile electorale din județul Buzău se vor desființa și va fi reluată procedura de tragere la sorți. Cu alte cuvinte, constituirea și completarea acestor structuri se reiau de la zero. Acest lucru duce și la o întârziere foarte mare în etapa validării candidaturilor, în condițiile în care termenul final stabilit de lege este data de 30 aprilie. Reprezentanții Prefecturii Buzău spun că, în acest context, procesul electoral se află în stand-by.
În tot acest haos creat privind legalitatea alegerilor, toate candidaturile, validate între timp de biroruile funcționale în prezent, ar putea rămâne, însă, valabile. Cert este că, întregul scandal a pornit de la faptul că mai mulți magistrați, unii dintre ei neîndeplinid condițiile legale, s-au înghesuit să primească salarii și diurne aferente detașărilor, care variază între 45.000 – 70.000 de lei pentru două luni.
